Ce nu înțeleg unii prieteni din Israel

 

În familia mea au fost și comuniști și sioniști. Nu este nimic ciudat, motivația  era aceeași – ieșirea de sub povara antisemitismului/ antievreismului   secular. Renașterea Israelului ca stat în  1948 se datorează, o știm cu toții,  mișcării sioniste și Holocaustului. Nu o să-i mulțumim lui Hitler, dar , unii știu, a existat printre capii Celui de al Treilea Reich și un plan de strămutare a evreilor în diverse zone, printre care și Palestina. Evident, liderii arabi din acea vreme s-au opus vehement, ceea ce a influențat și politica perversă a Marii Britanii. Pentru Himmler, ș.a. soluția a fost mai simplă – exterminarea. Aliaua din anii 1945- 2000 a  dus la creșterea numărului de evrei și la întărirea Statului Israel. Majoritatea veneau din țările  socialiste și foste socialiste.  Nu numai nivelul de trai a determinat această alia, dar și antisemitismul care în țări ca Polonia, Rusia, Ucraina, România, ș.a a existat și mai există, chiar   și acum, când în Polonia, România numărul evreilor a scăzut la câteva mii. O fostă prietenă, poetesă, îmi spune că eu aș avea complexul celui căsătorit cu o ne-evreică, adică , pasă-mi-te , de aceea nu mă aflu în Israel. Eroare. Căsătoriile mixte au existat și în timpurile biblice, există și astăzi, ele nu au dus la dispariția evreilor, iar în Israel, de ce să nu spunem adevărul, se află destule familii mixte. Mai mult – crede cineva, în mod serios, că Statul Israel poate ASIMILA PE TOȚI EVREII DIN LUME?    Orice etnie  are o Diaspora, dar am observat la unii israelieni o tendință de a se manifesta ca „mai evrei”  decât cei din Diaspora. Pe mine chestia asta mă deranjează foarte mult și mi se pare o limitare în gândirea unui om civilizat. Ne vom separa, adică israelienii – un popor, evreii din Diaspora, alt popor? Eu am rude în toată lumea,  cele mai multe în Israel. Cum să cred o asemenea nerozie?  Tu nu ai stat sub bombardamentele katiușelor, a rachetelor din Gaza, etc., ni se pune nouă celor care dormim liniștiți în alte țări. Ce să fac? Să iau o pușcă să mă duc în Israel? Sufletește sunt alături, așa cum ești alături de orice rudă în pericol. Să mă sinucid de rușine că nu mă înrolez în armata israeliană? Mai bine s-ar ocupa guvernul israelian de proprii cetățeni bărboși care neagă și  dreptul de existență al Israelului.

Ceea ce nu înțeleg , de asemenea, unii cetățeni din Țara Sfântă este că generația mea  a trecut prin Holocaust ca supraviețuitori, că au avut de înfruntat și mai întâlnesc și azi oameni tarați, profund atinși de morbul antisemit. Pe Internet, că acesta este viitorul comunicațiilor, am avut ocazia să suport insultele unor cetățeni  israelieni, m-au amenințat cu  chemări în instanță, reclamații la diverse foruri, și asta nu în corespondența particulară, ci direct în spațiul public.Mie nu mi-a spus nici un creștin „jidan împuțit”, dar un israelian așa m-a numit, ba mai mult, m-a acuzat că eu aș provoca antisemitismul. Ce mult seamănă această atitudine cu aceea a asimilaționiștilor și convertiților din diverse timpuri. Adică antisemitismul poate fi provocat de evrei, nu de antisemiți. Ciudată logică. Nu lipsesc niște caricaturi făcute de un evreu altui evreu, prezentându-l cu un nas mare și urechi clăpăuge, ca în afișele naziste. Nu am nicio speranță că persoanele respective mă vor înțelege. Sper că alți cititori vor fi de acord cu mine.

Am Israel Hai, la mulți ani.

BORIS MEHR