Omnia fluunt
Pentru Tania Saiciuc( decembrie 2012)
O poetă a
murit singură într-o casă goală
Ca o coajă
de nucă,
Avea o voce șoptită,
de izvor,
Vorbea numai
despre iubire ,
Despre iubirea
pe care nu o avea,
Pe care o
pierduse în codrii noștri cei
adânci,
toate trec, Paul Celan trece nepăsător printre valuri,
fluviile
sunt nămoloase precum indiferența noastră,
toate trec,
nimic nu se schimbă,
poți muri de
o mie de ori,
nu te aude
nici pasărea,
totul este
scris în procese verbale de constatare,
un elev
deschide carte, se freacă la ochi,
se întreabă, cine-i acesta?
A fost un
om, zicea Fundoianu,
Se poate gaza
un om și prin indiferență,
Prin uitare,
că doar omenească este uitarea,
Doar moarta
își face cu mult respect datoria.
BORIS MARIAN