O ilustră familie de cărturari – Sanielevici

O ilustră familie de cărturari – Sanielevici . În diverse enciclopedii române și străine apar numele unor membri ai acestei familii, unii fiind din România, alții în Germania, SUA, etc. Unul dintre antecesori se numea Iancu Sanielevici,născut în 1855, Piatra Neamț, care a murit după o viață scurtă, în 1880, fără a lăsa în urmă realizări de seamă. În familie se mai cunosc fiii acestuia , ca și fratele Leon, care va lăsa urmași remarcabili. Colaterali sunt cei din familiile Rozenfeld, Brauer, Landescu. În ordinea anului nașterii, ne vom opri la cei mai importanți membri ai familiei Sanielevici. Simion Sanielevici( 1870-1963) a fost matematician, a studiat în orașul natal, Botoșani, apoi la Universitatea din București și la Paris, o perioadă a fost coleg cu Nicolae Iorga. Și-a luat doctoratul la Sorbona, apoi a fost profesor la Tulcea și la București, unde a ajuns conferențiar universitar. Un timp a predat la Universitatea din Iași Calculul diferențial și integral. A publicat un manual bine cotat de mecanică rațională( teoretică), un altul de geometrie, a fost un cercetător cunoscut în branșă, opera sa matematică fiind editată în 1968, postum. Din 1948 a fost membru al Academiei Române. A murit la Klagenfurt, în Austria. Cel mai cunoscut din familie a fost Henric Sanielevici ( 1876-1951), critic literar, istoric și sociolog, absolvent al Facultății de Litere și Filozofie din București. In 1900, a fost editor al publicației "Noua Revista Romana", împreună cu professor Radulescu-Motru. A fondat la Galați, în 1905 revista „ Curentul nou” împreună cu Constantin Graur și Mihai Pastia. A mai colaborat la publicațiile „Adevărul”, „Avântul”,„Convorbiri literare”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Neamul românesc”, „ Viața Românească”, fiind și secretar de redacție. A fost preocupat de antropologie, plecând în acest scop în Germania înainte de Primul Război Mondial. A publicat în franceză și română studii despre mamifere și despre oamenii din preistorie, despre poporanism( polemic) , psihologie,fiind în genere orientat spre stânga social-democrată. Unele dintre ideile sale nu s-au dovedit a fi valabile, evoluția științei contrazicând concluziile propuse de H.Sanielevici.Inițial, un militant socialist din cercul politico-filosofic a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, el a încorporat alte influențe și în 1905 și-a creat propria revistă de critică literară, Curentul Nou, împreună cu C. Graur și Mihai Pastia. Sanielevici și prietenul său Garabet Ibrăileanu au fost printre fondatorii „Poporanismului”.Cu toate acestea, Sanielevici se desprinde curând atât de marxism, cât și de agrarianism, criticând literatura română tradiționalistă, și prorocea neoclasicismul pentru oamenii muncii. Polemica puternică cu școala rivală a revistei Sămănătorul l-a izolat de alți poporaniști, pe care i-a denunțat în cele din urmă ca fiind „reacționari”. Mai multe controverse au marcat atitudinile sale ambigue din timpul Primului Război Mondial.Din 1920, Sanielevici a fost o figură de stânga izolată, editând o versiune nouă a ziarului Curentul Nou și afiliându-se numai cu popularul cotidian Adevărul. Pictorul Solomon Sanielevici ( 1878-1917), originar din Botoșani, a fost amintit de Iorga în notele sale despre Primul Război , a fost susținut de Marghiloman pentru a-și face studiile de pictură la Munchen, unde era coleg cu Iser, Steriade, Jules Pascin, Camil Ressu. A continuat să studieze la Paris, participând și la Expoziția Universală de Artă din 1900, cu peisaje și lingvogravuri. Tudor Arghezi l-a cunoscut și a admirat lucrările sale în 1911. În 1914 a executat primul portret în culori al lui Mihai Eminescu, pentru coperta biografiei scrise de Gala Galaction. A murit la numai 39 de ani, de tifos exantematic , ca sanitar în armata română. Iosif Sanielevici ( 1880-1925) era al patrulea fiu al lui Leon Sanielevici, a studiat finanțele, a participat la Războiul de Întregire a Neamului, fiind distins cu Ordinul Coroana României cu Spade și cu Virtutea Militară. În 1892 fusese ales Președinte al Camerei de Comerț, , iar după război, senator de Chișinău. A combătut manifestările antisemite și a propus măsuri legislative în acest sens. Maximilian Sanielevici s-a născut în 1885, licențiat în matematică, a activat ca economist, a fost director la „Dacia Română”. Banca Marmorosch-Blank, apoi la Societatea de Asigurări Generale. A publicat numeroase studii în domeniul economic. Alexandru S. Sanielevici (n. 25 mai 1899, București - d. 21 decembrie 1969, București) a fost fizician, membru corespondent al Academiei Române (1955), a efectuat cercetări în domeniul radioactivității și al fizicii nucleare. Ca profesor la Universitatea din București, a organizat primul laborator de lucrări practice de radioactivitate în România. Este autor al unor studii în acest domeniu. A studiat în Italia și în Franța, unde a colaborat cu Marie Curie-Sklodovska, cu soțul acesteia Joliot-Curie, care l-a chemat personal să conducă o echipă de cercetători. A fost o personalitate pe plan european în domeniul radioactivității. Șase oameni de cultură, știință într-o familie de evrei-români , dedicați domeniilor de activitate umană pe care țara de origine îi păstrează în memoria colectivă. BORIS MARIAN