Cimitirul lui Mircu
Înțelepții mor, proștii crapă,
Spune un proverb
spaniol,
Decedații se îngrămădesc
în față
Nu atât ca să vadă, ci să fie văzuți,
Unele cimitire dispar,
dar dragostea pentru
aproapele?
Aici ne odihnim, vă așteptăm.
Dacă eram afară, erai tu aici,
Zicea Robespierre.
Binele îl făcea rău, răul – bine.
La obiecte pierdute se afla o piatră funerară.
Mă duc pe lumea cealaltă, dar dacă n-o să-mi placă?
Viața este profund atașată de moarte.
Morții cu morții, viii cu viile, parcă era Păstorel.
De acum nu mai e mult
până … departe.
Eu nu am numit pe nimeni klistir,
Dar kapo există, bieții de ei. Niciunul nu a scăpat.
Nu fac aluzii, scriu ce gândesc.
Poate că voi uita trecutul, doar mâna dreaptă
Să nu mi se usuce.
BORIS MARIAN