Două momente
I.
Politicos,
călăul își făcu o cruce mare, de-i pocniră articulațiile, mângâie lama satârului,
spuse „bună seara” mulțimii, privi gâtul alb al osânditului, îi smulse un fir
de păr, spre amintire, murmură ceva în
maioneza proprie, ridică instrumentul destinat decapitării și, brusc,
simți o durere ascuțită la lingurică.
Osânditul îi făcu un semn cu ochiul, frățește, ceea ce putea să însemne „ e greu să fii
călău când ai colici”. Mulțimea murmura nemulțumită. Dar călăul era deja în
boscheți. Va urma.
II.
Orfeu se
plimba prin infern și a dat peste niște șerpi care l-au acuzat că a furat ouă
de rață. Ce este o rață? A întrebat Orfeu. Șerpii au râs, unii, fără dinți au
sâsâit cam nearmonios. Milos, zeul Pluto i-a arătat o rață. A, dar aceasta este
pasărea cea mai frumoasă de pe pământ, a exclamat Orfeu. Șerpi și unele șerpoaice au râs și mai tare.
Orfeu s-a întristat. El știa să cânte, șerpii nici nu cântau, nici nu scriau,
doar lunecau pe ici, colo și mai prindeau un șoarece. Șarpele este una dintre
cele mai vechi vietăți, deși se dorește iubit, nu are mulți admiratori. Este
adevărat că veninul său poate salva vieți, dar el nu știe. Principalele ocupații sunt să împrăștie zvonuri, calomnii și să se
înmulțească. Dacă devine foarte mare poate înghiți și oameni. Creierul său este
atât de mic, încât se poate mișca și fără el. Orfeu se întreba ce caută el în
Infern. Și-a amintit – ah, Euridice,
steluța mea inspiratoare. A găsit-o, era înconjurată de șerpi care nu o
lăsau să plece. Orfeu a dat cu bățul în șerpi și a luat-o pe Euri de mână. Au mers ce au mers, dar, la un moment dat, Euridice s-a plâns de
oboseală. Orfeu s-a uitat la glezna ei, avea o rană de la o mușcătură de șarpe.
Tratată la timp ar fi scăpat, dar era târziu. Euridice s-a stins în brațele
sale. De atunci , Orfeu nu mai vrea să audă de Infern, deși Pluto îl invită
adesea, ca și Persefona. Când își amintește de Euridice , Orfeu cântă de jale,
iar pe șerpi nu-i mai amintește, că nu
merită. Doar șoarecii se mai tem de aceste târâtoare nefericite.
BORIS
MARIAN
