Magie negru/alb

Magie negru/alb Versijne și aversiune și averse, Verze, the collector, adună colectore Resturile, rosturile acestui oraș ca un turn, Am spus Fraksos, destul, de prisos, Cu Dickens m-am înțeles foarte bine, Îmi acorda învoiri, unicul născut în miezul conflagrației, Ce mă așteaptă? O convocare la morga din sudul orașului. Cresc zburătoarele-n cer, sapi fântâni doar în boltă, Fructele cad dintre stele, grâul crește din soare,vom fi nemuritori? Caut luminișul – clipă, albă tăcere-nori. Un adăpost are Iona, crengile pun întrebări, scorburi ascund fecioare, cântul devine mări. În întuneric – explozii, flori se dezlănțuie , ah, Copii singuratici pe stradă, au profesor pe Bach. Revin la tine, Mandelștam, volumul mic, de trei bani, Din anul nu știu care, tu ai fost ucis de-un marabu. Avea mustăți tiranul, yes, îi spuneau unchiul Joe, progres În lume nu există, mor poeții, cui să-i pese, dor de libertate, a, desigur, Osip, de azi vom pune diguri să mai oprească din tot răul Ce se revarsă. Eu îmi beau trăscăul. ************************* Zăpada de peste drum s-a topit, Moartea lui Labiș, ar fi avut optzeci de ani, Hoelderlin a stat în turn o viață, nebun, Primesc o scrisoare din adolescența mea sfâșiată, Picuri de sânge pe hârtia virgină, e ceasul trei spre dimineață, O liniște funebră învăluie orașul,dormi, orașul meu etern, Am să mă culc și eu, cine se va trezi și unde?Pagini neașteptate, Parfumul scrisorii furate, atenția mea – un paratrăsnet, Pumnalul și crinul, moartea șovăia înaintea execuției, amânată ca de obicei, contesa sângeroasă nu mi-a spus nimic, După o noapte de dragoste tandră, de ce? M-ai întrebat ce-mi place din trupul tău, Eram prea obosit să mai răspund, dar ți-am atins Locul inimii. @@@@@@@@@@@ Plecând, ai lăsat o treaptă, o treaptă spre nicăieri, Ca o voce-n pustiu, viața e plină de trepte, Pe unele se dansează, pe altele se moare, Pe treapta lăsată, eu te-am sărutat. Toată noaptea te-am sărutat. Treapta se apropia periculos de Lună, Te-am strâns în brațe, sânii tăi se topeau pe pieptul meu, What a man, ai șoptit, m-am trezit lac de sudoare, o buhă râdea dintre copaci, iar râsul tău era al alteia. Boris M. Marian .