Exiști
Exiști în privirea mea,
În afara
privirii mele,
O mână invizibilă- gândul,
Nimic nu
este departe,
m-ai primit
în grădina secretă a sufletului,
nu te temi,
asta îmi dă forță,
exiști cum există natura, astrele,
sunt raza de
neoprit a iubirii.
Prizonierii
aceluiași duh fără margini,
Un cristal
de rubin ne cuprinde ființele,
Privesc uimit sfârcul sânilor, ei mă privesc miopi,
Noaptea devine
privighetoare.
Nici un foc
nu ne mistuie, nici un foc nu se stinge,
Orice simți,
orice spui se preface-n statui minunate.
Doar ele
vorbesc. Ne trăim doar tăcerea.
BORIS MARIAN
